Poprirea bancară: O strategie de evitare a datoriilor sau o amenințare la adresa stabilității fiscale?
Într-o lume în care banii sunt esența existenței, oamenii își găsesc adesea propriile căi de a naviga prin labirintul complex al sistemului financiar. Unii aleg să își ascundă averile în spatele unor ziduri invizibile, în timp ce alții își folosesc resursele pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale. În acest context, poprirea bancară devine un instrument de dublă tăietură, care poate fi folosit atât pentru a evita plata datoriilor, cât și pentru a pune în pericol stabilitatea fiscală a unei națiuni.
Poprirea bancară și evitarea plății datoriilor
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a evidențiat recent într-o postare pe Facebook, că debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor. Aceștia folosesc numerarul la tranzacțiile derulate, cu scopul de a nu rula banii prin conturi. În perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.
Propuneri pentru modificarea Codului de procedură Fiscală
Într-o încercare de a contracara această problemă, Ministerul Finanțelor a propus o serie de modificări la Codul de procedură Fiscală. Una dintre acestea se referă la micșorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări și plăți, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate. Această măsură ar putea limita capacitatea debitorilor de a evita plata datoriilor prin utilizarea numerarului.
Valorificarea ineficientă a bunurilor confiscate
Ministrul Finanțelor a subliniat, de asemenea, că valorificarea ineficientă a bunurilor confiscate și unele reguli prea permisive pentru cei dornici să fenteze statul au adus pierderi importante de bani la bugetul de stat. În acest sens, se are în vedere și simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate, pentru a îmbunătăți gradul de recuperare a obligațiilor bugetare.
Reașezarea principiilor de acordare a eșalonărilor la plată
În plus, se propune reașezarea principiilor de acordare a eșalonărilor la plată, în condițiile în care, în acest moment, aproape 400.000 contribuabili nu pot beneficia de eșalonare la plată simplificată, întrucât legislația actuală nu permite includerea în eșalonare a obligațiilor cu reținere la sursă. Aceștia înregistrează obligații bugetare care nu sunt mai vechi de 12 luni, în cuantum de 18 miliarde lei.
În concluzie, poprirea bancară, în timp ce poate fi un instrument eficient pentru recuperarea datoriilor, poate deveni, de asemenea, o cale de evitare a plății datoriilor, cu implicații serioase pentru stabilitatea fiscală a unei națiuni. Prin urmare, este esențială o abordare echilibrată și justă a acestei probleme, care să țină cont atât de drepturile debitorilor, cât și de necesitatea de a asigura o colectare eficientă a veniturilor fiscale.
Sursa: Antena 3