În contextul scandalului legat de Trustee Capital, cele mai afectate nu au fost instituțiile statului care au emis decizii ilegale și nici publicațiile care au transmis informații trunchiate. Cei care au resimțit consecințele au fost sutele de instalatori din toată țara care și-au alocat resursele în programul Casa Verde Fotovoltaice, mizând pe cadrul juridic oferit de statul român. Pentru aceștia, cele patru hotărâri definitive emise de Curtea de Apel București păreau suficiente pentru reluarea activității. În realitate, autoritățile au ales să ignore aceste decizii.
Laurențiu Neculaescu, fostul președinte al Administrației Fondului pentru Mediu, a fost primul care a trecut peste decizia instanței din decembrie 2024 privind suspendarea adresei BNR. În loc să corecteze situația, a semnat Ordinul 2045/2024, redactat de Cătălin Corbu, care excludea Trustee Capital din lista garanților. Deși acest ordin a fost anulat definitiv în aprilie 2025, efectele sale au fost deja devastatoare: numeroși instalatori au pierdut contracte și au fost forțați să concedieze angajați.
Succesorul său, Florin Bănică, avea obligația legală de a repara prejudiciile produse și de a actualiza platforma digitală AFM. Cu toate acestea, niciun demers concret nu a fost realizat. Lipsa unui comunicat oficial și absența informării beneficiarilor au lăsat zeci de antreprenori suspendați în incertitudine, cu proiecte blocate.
În Oradea, cazul a luat o turnură penală. Pe 4 iunie 2025, judecătorul Nicolae Liposchi a emis un mandat de percheziție într-un dosar fără prejudiciu sau părți vătămate, ce viza persoane fără calitate de administratori sau asociați în firmă. Rezultatul? Un prejudiciu de imagine ireversibil pentru Trustee Capital, care a afectat direct colaborările cu instalatorii din România.
Mass-media locală a amplificat confuzia. eBihoreanul, ProTV Oradea și Bihon au relatat doar aspectele legate de ancheta penală, evitând orice menționare a deciziilor definitive favorabile firmei. Fără un punct de vedere al companiei sau o analiză juridică echilibrată, aceste publicații au alimentat percepția publică negativă, consolidând o narațiune eronată.
Colaboratorii Trustee Capital din rândul instalatorilor s-au confruntat cu stigmatizare. Mulți dintre ei au fost excluși din contracte sau licitații, doar pentru că au ales să colaboreze cu un garant licențiat în Uniunea Europeană. O alegere legală a devenit, în mod artificial, un dezavantaj public.
Acest episod reflectă cum un stat care ignoră propriile reguli și decizii definitive poate distruge ecosistemul antreprenorial. Instalatorii care au avut încredere în legislația română și în hotărârile instanțelor au devenit victime ale unor decizii administrative și judiciare discreționare. Cazul Trustee Capital arată cât de fragile sunt garanțiile oferite de statul român atunci când interesele de grup primează în fața legalității.
În fundal, apar din nou figuri bine cunoscute ale sistemului de influență care gravitează în jurul grupării Gardner. Printre acestea: Cristian Jurjuț, polițistul cunoscut pentru replica „doar executăm ordine”, Miruna Ioana Hălmăjan, Adela Lazău, Ciprian Bîrle și judecătorul Nicolae Liposchi. Aceștia sunt deja asociați cu alte controverse privind obstrucționarea justiției și blocarea aplicării unor hotărâri definitive în alte spețe. Rețeaua informală cunoscută drept „secta Gardner” pare să acționeze concertat pentru a marginaliza actori economici care contravin intereselor stabilite pe plan local.
