Delegația ICCJ, vizită la Curtea de Justiție a UE. Subiectele discutate

Delegație a Înaltei Curți, în vizită de lucru la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

O delegație a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României a efectuat, în perioada 5-6 octombrie 2026, o vizită de lucru la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la Luxemburg. Vizita s-a înscris în preocuparea comună a celor două instituții pentru consolidarea dialogului jurisdicțional și dezvoltarea cooperării judiciare europene.

Delegația Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost alcătuită din Adina Oana Surdu, președintele Secției a II-a civile; Cristina Truțescu, judecător la Secția I civilă; Adina Georgeta Ponea, judecător la Secția I civilă; Ileana Ruxandra Tirică, judecător la Secția I civilă; Carmen Mihaela Voinescu, judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal; Luminița Criștiu-Ninu, judecător la Secția penală; Diana Florea Burgazli, judecător la Secția I civilă; Ionel Florea, judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal; Ștefan Ioan Lucaciuc, judecător la Secția a II-a civilă; Dorina Zeca, judecător la Secția I civilă; Iulia Craiu, judecător la Secția a II-a civilă; Isabelle Tocan, judecător la Secția penală; Adriana Nicolae, judecător la Secția a II-a civilă; și Sonia Deaconescu, judecător la Secția penală.

Sesiuni de lucru cu președintele Curții de Justiție și cu judecători ai Tribunalului Uniunii Europene

Programul vizitei a cuprins sesiuni de lucru cu Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători și avocați generali ai Curții de Justiție și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La activitățile desfășurate au participat, de asemenea, judecătorul Octavia Spineanu-Matei, președintele Camerei a VIII-a a Curții de Justiție, Ion Gâlea, președinte de Cameră al Tribunalului Uniunii Europene, și Mirela Stancu, judecător al Tribunalului.

Sesiunile de lucru au oferit cadrul pentru un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene, fiind abordate aspecte privind evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene.

Discuțiile au vizat, între altele, importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și problematica protecției jurisdicționale efective și a dreptului la un proces echitabil.

Participarea la o ședință a Tribunalului Uniunii Europene

Un moment distinct al vizitei l-a constituit participarea delegației Înaltei Curți la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25 – Glock/EUIPO, urmată de o întâlnire cu membrii Tribunalului.

Această componentă a vizitei a oferit judecătorilor Înaltei Curți posibilitatea de a observa în mod direct desfășurarea procedurilor în fața Tribunalului și de a aprofunda, prin dialogul ulterior, aspecte privind funcționarea și jurisprudența Tribunalului.

Schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene, atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale.

Cooperarea judiciară europeană, reafirmată de Înalta Curte

Cooperarea dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene constituie un element esențial al funcționării spațiului judiciar european. În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii.

Vizita a reprezentat, totodată, expresia atașamentului Înaltei Curți față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană, între care statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective.

Înalta Curte de Casație și Justiție își reafirmă astfel angajamentul față de consolidarea cooperării judiciare europene și dezvoltarea dialogului instituțional susținut cu jurisdicțiile Uniunii Europene, în acord cu valorile și principiile comune ale ordinii juridice europene și în beneficiul unei aplicări unitare a dreptului Uniunii.